FOTOGRAFII DIN MOINEŞTI

.

Social Icons

miercuri, 19 septembrie 2012

Căpitan Zăgănescu

     Pavel Zăgănescu (1815-1897) a fost un căpitan de pompieri român, care a condus Compania de Pompieri români în bătălia din Dealul Spirii de la 13 septembrie 1848 împotriva trupelor otomane. Ziua de 13 septembrie a devenit Ziua pompierilor.

sursa wikipedia

Un articol mai amplu aici.

joi, 13 septembrie 2012

Oaspete la "Zilele Moineştiului"

Pictoriţa Rachel Woolf din Israel
care a lăsat următorul mesaj în Cartea de Onoare a Cimitirului Evreiesc din Moineşti.



''Am avut privilegiul de a ajunge aici să pictez acest loc frumos şi împrejurimile lui şi să cunosc oameni minunaţi şi săritori. Localitatea îmi pare frumoasă şi cu viitor şi sper să mai vin aici şi să pictez. Aveţi o lumină minunată.''

  
Dacă vreţi să vedeţi picturi ale Rachelei Woolf intraţi aici şi despre ea aflaţi aici.

vineri, 31 august 2012

"Porţi deschise" la cimitirul evreiesc din Moineşti

 

în zilele 6, 7 şi 9 septembrie
orele 10-12 şi 16-18

update - cei care nu au putut ajunge în aceste zile şi vor să viziteze pot lua legătura cu mine prin mail

sâmbătă, 4 august 2012

Moineşti

"Şederile mele la Moineşti au devenit mai lungi abia de când am plecat din ţară. Şi atunci am început să-mi redescopăr oraşul şi să-l îndrăgesc. Se întâmplă la Moineşti lucruri care par a fi dintr-o altă Românie decât cea despre care citesc în ziare, pe internet."

Fragment din articolul scris de Beatrice Kohlenberg pe blogul "Observaţii".
Tot articolul aici.
  

sâmbătă, 14 iulie 2012

Dealul Cetăţuia Moineşti

Fotografiile sunt într-un album de pe facebook.
Dacă vreţi să le vedeţi intraţi aici.
Şi aici ca şi acolo pun o întrebare:
A ajuns cineva la Cetatea dacică de pe Dealul Cetăţuia?
Eu am încercat, dar după cum am mai postat am ajuns până la rezervor. 

Detalii despre ce s-a găsit acolo aici.

joi, 28 iunie 2012

Ce nu ştiaţi despre...MOINEŞTI

  "Perioada trecută, a ultimului deceniu de secol XX si aproape duzina anilor din cel de'al XXI, s-a dovedit  - înainte de toate – a fi dificilă, iar mai apoi marcată din plin de o acută criză de motivaţie. Peste toate acestea, cel puţin în domeniul turismului, am avut de a face cu incompetenţă managerială, comportament deviant, sau nenumărate dovezi de neînţelegere corectă a unor termeni precum ”proprietate”, “iniţiativa individuală” ori “responsabilitate”.
 Nu aş fi adus acest subiect în discuţie - mai ales între crize - dacă, exprimându-mă într-o uşoară parafrazare a bătrânului Dante, n-aş fi fost lovit de amintirea timpurilor fericite(ale copilăriei) în aceste vremuri de restrişte. În plus, optimist incurabil din fire, nu pot fi total de acord cu Her Goethe atunci când afirmă că ”tot ce se naşte şi devine e menit pieirii”.
Dar despre ce este vorba “în propoziţie”?
În general este vorba despre balneologie, şi pentru a nu fi acuzaţi de globalitarism, de cea românească; în particular este vorba despre o localitate(ca multe altele din România, de altfel), care ar fi putut să fie balneară şi nu este, numele acesteia este Moineşti.  

Vă spune ceva numele acesta: Moineşti?
Dacă da, înseamnă că:
  • Notele mari la: limba şi literatura română, geografie sau istorie şi încă ceva materii v-au fost atribuite corect;
  • Ăsta este oraşul în care ceva vibrează deosebit pentru dumneavoastră;
  • Sunteţi implicat în domeniul petrolului sau tangenţial;
  • Călătoriţi mult;
  • Uneori citiţi presa sau urmăriţi emisiunile de actualităţi;
  • Totuşi nu-i aşa uşor să faci parte dintr-o mişcare “dada” şi cu toate acestea lumea să te înţeleagă;
  • Acum poate, fără a fi lipsit de modestie, aş putea spune că ne cunoaştem;
  • Iar vă amintiţi de colegul plecat în Israel;
  • Câte odată vă doare, tot sau parţial, ceva din sistemul osos şi va amintiţi de vremurile de demult şi Baia Comunală;
  • Iar sunteţi melancolici sau nostalgici.
   Moineştiul este locul în care:
  • în judeţul Bacău se întâlnesc coordonatele geografice de 46°26’latitudine nordică şi  26°29’longitudine estică;
  • altitudinea absolută variază între 425-525 m;
  • se găsea unul dintre puţinele muzee ale petrolului din lume(dat fiind faptul că: încă de la 1440 octombrie 4, Boierul Oana Porcu  - donând moșia Lucăcești mănăstirii Bistrița, in dreptul Pacurii - vorbea de existența petrolului pe aceste locuri, iar la 1716 Dimitrie Cantemir amintea de existenţa petrolului în această zonă);
  • s-a născut Tristan Tzara, iar în vara anului 1909 s-a tratat Ştefan Luchian; 
  • în 1895 doctorul Ştefan Stâncă, iniţiatorul medicini sociale din România, trata la Spitalul Centrului Muncitoresc muncitorii de reumatism cu apa minerală a puţului număru 1;
  • în anul 1934 (după declararea sa ca staţiune balneoclimaterică / Monitorul Oficial nr.146) se înregistrau “la băi”(perioada iunie - septembrie) 311 persoane din afara localităţii; pentru ca în anul 1977 numărul curanţilor era de aproximativ 1000 pe sezon;
  • există un “monument modern” dada şi probabil unul dintre cele mai moderne spitale de urgenţă din ţară;
  • izvoarele minerale sunt o palidă amintire, iar apa preponderent pe Pârâul Gâzului;
  • de mai bine de douăzeci ani un hotel(cu bază de tratament), gata “la roşu”, aşteaptă “împlinirea visului”: activitate turistică în urbe.
Din pacate situaţia nu este singulară. Datele pe care le deţin pun în cadre similare localităţi precum: Amara, Băile Homorod, Bizuşa Băi, Strunga, Vâlcele, Lipova, Sarata Monteoru, Valea Vinului, Băile Rodbav, Lacul Sărat şi chiar altele mai renumite asupra cărora nu voi insista.
Succinta prezentare scoate în evidență, în primul rând că resurse există, apoi că de-a lungul timpului s-au făcut cercetări şi investiţii diverse – de la cele de natură sentimentală până la cele materiale – iar în momentul de faţă sub pavăza demonetizatei expresii “ nu sunt bani dom’le” ne complacem într-o dulce-amară amorţire sau picoteală.  Există oare soluție?
În primul rând e necesară o transformare, care implică iniţiative individuale sau de grup, ce prin acceptare, imitare şi difuzare, vor afecta/influenţa economia, ştiinţa(şi slujitorii ei de la toate nivelurile), cultura şi chiar politica. Inovaţia va reuşi doar în măsura în care există motivaţie pentru satisfacerea, într-un mod specific, a potenţialilor beneficiari. În cel de-al doilea rând forma motivaţiei enunţate, are sorţi de izbândă doar în condiţiile instituţionalizării dreptului de proprietate, a libertăţii de iniţiativă şi a concurenţei.

Acum 77 de ani o decizie(nr.21192 / 5 iunie 1934) a Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale publicată într-un Monitor Oficial(nr.146) acorda Moineştiului statutul de staţiune balneoclimaterică. Astăzi o fostă posibilă emblemă a "oraşului petrolului şi florilor de romaniţă", se ruinează pe zi ce trece.
Trebuie să remarcăm, însă, preocuparea edililor în a "resuscita" vechea staţiune. Poate în 2034 Moineştiul va fi mai mult decat a fost vreo dată. Primii paşi se fac de acum..."

"În ceea ce mă priveşte sunt încrezător şi optimist cât exist."
                                                       
                                                      prof. Puiu Nistoreanu (Moineşteanu)  
                                                                       (de aici)

                                                                 

duminică, 29 aprilie 2012

O legendă vie - Moineşti

"...micul meu orăşel natal, situat în nordul Moldovei, aproape de valea gârlei Tazlău, între munţii Osoiu şi Măgura... a intrat în legenda prin acea iniţiativă de a fi organizat primele grupe de Alia spre Eretz Israel şi, astfel, a devenit un nume cunoscut în ţară şi în lume". (Solomon Sapira

Solomon Sapira a scris monografia "O legendă vie-Moineşti", apărută în 1989 la  Ierusalim. 

Inspirat de aceste emigrări, Octav Băncilă execută în 1904 pictura "Emigrantul"


iar pictorului evreu Nicolae Vermont (la care nu se ştie exact locul naşterii Bacău sau Moineşti, nota mea) îi datorăm pânza "Emigranţii" 
sursa textului

Ştefan Luchian a realizat în 1909
"Hahamul din Moineşti"
 sursa foto

"Evreul"

sursa foto
 

vineri, 30 martie 2012

Din cimitirul evreiesc - Moineşti

DSCN0191DSCN0192DSCN0193DSCN0194DSCN0195DSCN0196
DSCN0197DSCN0198DSCN0199DSCN0200DSCN0201DSCN0202
DSCN0203DSCN0204DSCN0205DSCN0206DSCN0207DSCN0208


De pe site-ul Primăriei Moineşti :
"Cimitirul Evreiesc atestă prezenţa evreilor în Moineşti începând cu anul 1740, atestare făcută pe baza inscripţiilor de pe unele pietre funerare din cimitir.
Astfel, pe o piatră tombală a rabinului Dov ben Iehuda este înscris anul 1740. Arhitectul E. Arnet, care a fost în anul 1960 la Moineşti, a descoperit în cimitir pietre funerare datând din anii 1748 si 1787. Existenţa cimitirului evreiesc este documentul cel mai autentic al existenţei şi continuităţii populaţiei evreieşti în această localitate."


Pentru cei interesaţi există site-ul Fundaţiei LEOLAM - The Jewish Heritage Foundation - FOR PRESERVATION OF THE JEWISH CULTURE AND TRADITIONS OF MOINESTI, ROMANIA.

şi blogul "LEOLAM - The Jewish Heritage Foundation" aici




miercuri, 19 septembrie 2012

Căpitan Zăgănescu

     Pavel Zăgănescu (1815-1897) a fost un căpitan de pompieri român, care a condus Compania de Pompieri români în bătălia din Dealul Spirii de la 13 septembrie 1848 împotriva trupelor otomane. Ziua de 13 septembrie a devenit Ziua pompierilor.

sursa wikipedia

Un articol mai amplu aici.

joi, 13 septembrie 2012

Oaspete la "Zilele Moineştiului"

Pictoriţa Rachel Woolf din Israel
care a lăsat următorul mesaj în Cartea de Onoare a Cimitirului Evreiesc din Moineşti.



''Am avut privilegiul de a ajunge aici să pictez acest loc frumos şi împrejurimile lui şi să cunosc oameni minunaţi şi săritori. Localitatea îmi pare frumoasă şi cu viitor şi sper să mai vin aici şi să pictez. Aveţi o lumină minunată.''

  
Dacă vreţi să vedeţi picturi ale Rachelei Woolf intraţi aici şi despre ea aflaţi aici.

vineri, 31 august 2012

"Porţi deschise" la cimitirul evreiesc din Moineşti

 

în zilele 6, 7 şi 9 septembrie
orele 10-12 şi 16-18

update - cei care nu au putut ajunge în aceste zile şi vor să viziteze pot lua legătura cu mine prin mail

luni, 27 august 2012

sâmbătă, 4 august 2012

Moineşti

"Şederile mele la Moineşti au devenit mai lungi abia de când am plecat din ţară. Şi atunci am început să-mi redescopăr oraşul şi să-l îndrăgesc. Se întâmplă la Moineşti lucruri care par a fi dintr-o altă Românie decât cea despre care citesc în ziare, pe internet."

Fragment din articolul scris de Beatrice Kohlenberg pe blogul "Observaţii".
Tot articolul aici.
  

sâmbătă, 14 iulie 2012

Dealul Cetăţuia Moineşti

Fotografiile sunt într-un album de pe facebook.
Dacă vreţi să le vedeţi intraţi aici.
Şi aici ca şi acolo pun o întrebare:
A ajuns cineva la Cetatea dacică de pe Dealul Cetăţuia?
Eu am încercat, dar după cum am mai postat am ajuns până la rezervor. 

Detalii despre ce s-a găsit acolo aici.

duminică, 8 iulie 2012

joi, 28 iunie 2012

Ce nu ştiaţi despre...MOINEŞTI

  "Perioada trecută, a ultimului deceniu de secol XX si aproape duzina anilor din cel de'al XXI, s-a dovedit  - înainte de toate – a fi dificilă, iar mai apoi marcată din plin de o acută criză de motivaţie. Peste toate acestea, cel puţin în domeniul turismului, am avut de a face cu incompetenţă managerială, comportament deviant, sau nenumărate dovezi de neînţelegere corectă a unor termeni precum ”proprietate”, “iniţiativa individuală” ori “responsabilitate”.
 Nu aş fi adus acest subiect în discuţie - mai ales între crize - dacă, exprimându-mă într-o uşoară parafrazare a bătrânului Dante, n-aş fi fost lovit de amintirea timpurilor fericite(ale copilăriei) în aceste vremuri de restrişte. În plus, optimist incurabil din fire, nu pot fi total de acord cu Her Goethe atunci când afirmă că ”tot ce se naşte şi devine e menit pieirii”.
Dar despre ce este vorba “în propoziţie”?
În general este vorba despre balneologie, şi pentru a nu fi acuzaţi de globalitarism, de cea românească; în particular este vorba despre o localitate(ca multe altele din România, de altfel), care ar fi putut să fie balneară şi nu este, numele acesteia este Moineşti.  

Vă spune ceva numele acesta: Moineşti?
Dacă da, înseamnă că:
  • Notele mari la: limba şi literatura română, geografie sau istorie şi încă ceva materii v-au fost atribuite corect;
  • Ăsta este oraşul în care ceva vibrează deosebit pentru dumneavoastră;
  • Sunteţi implicat în domeniul petrolului sau tangenţial;
  • Călătoriţi mult;
  • Uneori citiţi presa sau urmăriţi emisiunile de actualităţi;
  • Totuşi nu-i aşa uşor să faci parte dintr-o mişcare “dada” şi cu toate acestea lumea să te înţeleagă;
  • Acum poate, fără a fi lipsit de modestie, aş putea spune că ne cunoaştem;
  • Iar vă amintiţi de colegul plecat în Israel;
  • Câte odată vă doare, tot sau parţial, ceva din sistemul osos şi va amintiţi de vremurile de demult şi Baia Comunală;
  • Iar sunteţi melancolici sau nostalgici.
   Moineştiul este locul în care:
  • în judeţul Bacău se întâlnesc coordonatele geografice de 46°26’latitudine nordică şi  26°29’longitudine estică;
  • altitudinea absolută variază între 425-525 m;
  • se găsea unul dintre puţinele muzee ale petrolului din lume(dat fiind faptul că: încă de la 1440 octombrie 4, Boierul Oana Porcu  - donând moșia Lucăcești mănăstirii Bistrița, in dreptul Pacurii - vorbea de existența petrolului pe aceste locuri, iar la 1716 Dimitrie Cantemir amintea de existenţa petrolului în această zonă);
  • s-a născut Tristan Tzara, iar în vara anului 1909 s-a tratat Ştefan Luchian; 
  • în 1895 doctorul Ştefan Stâncă, iniţiatorul medicini sociale din România, trata la Spitalul Centrului Muncitoresc muncitorii de reumatism cu apa minerală a puţului număru 1;
  • în anul 1934 (după declararea sa ca staţiune balneoclimaterică / Monitorul Oficial nr.146) se înregistrau “la băi”(perioada iunie - septembrie) 311 persoane din afara localităţii; pentru ca în anul 1977 numărul curanţilor era de aproximativ 1000 pe sezon;
  • există un “monument modern” dada şi probabil unul dintre cele mai moderne spitale de urgenţă din ţară;
  • izvoarele minerale sunt o palidă amintire, iar apa preponderent pe Pârâul Gâzului;
  • de mai bine de douăzeci ani un hotel(cu bază de tratament), gata “la roşu”, aşteaptă “împlinirea visului”: activitate turistică în urbe.
Din pacate situaţia nu este singulară. Datele pe care le deţin pun în cadre similare localităţi precum: Amara, Băile Homorod, Bizuşa Băi, Strunga, Vâlcele, Lipova, Sarata Monteoru, Valea Vinului, Băile Rodbav, Lacul Sărat şi chiar altele mai renumite asupra cărora nu voi insista.
Succinta prezentare scoate în evidență, în primul rând că resurse există, apoi că de-a lungul timpului s-au făcut cercetări şi investiţii diverse – de la cele de natură sentimentală până la cele materiale – iar în momentul de faţă sub pavăza demonetizatei expresii “ nu sunt bani dom’le” ne complacem într-o dulce-amară amorţire sau picoteală.  Există oare soluție?
În primul rând e necesară o transformare, care implică iniţiative individuale sau de grup, ce prin acceptare, imitare şi difuzare, vor afecta/influenţa economia, ştiinţa(şi slujitorii ei de la toate nivelurile), cultura şi chiar politica. Inovaţia va reuşi doar în măsura în care există motivaţie pentru satisfacerea, într-un mod specific, a potenţialilor beneficiari. În cel de-al doilea rând forma motivaţiei enunţate, are sorţi de izbândă doar în condiţiile instituţionalizării dreptului de proprietate, a libertăţii de iniţiativă şi a concurenţei.

Acum 77 de ani o decizie(nr.21192 / 5 iunie 1934) a Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale publicată într-un Monitor Oficial(nr.146) acorda Moineştiului statutul de staţiune balneoclimaterică. Astăzi o fostă posibilă emblemă a "oraşului petrolului şi florilor de romaniţă", se ruinează pe zi ce trece.
Trebuie să remarcăm, însă, preocuparea edililor în a "resuscita" vechea staţiune. Poate în 2034 Moineştiul va fi mai mult decat a fost vreo dată. Primii paşi se fac de acum..."

"În ceea ce mă priveşte sunt încrezător şi optimist cât exist."
                                                       
                                                      prof. Puiu Nistoreanu (Moineşteanu)  
                                                                       (de aici)

                                                                 

duminică, 24 iunie 2012

marți, 22 mai 2012

Dan Puric la Moineşti

1 by mihaeladr
1, a photo by mihaeladr on Flickr.
Conferinţa o puteţi urmări aici





duminică, 29 aprilie 2012

O legendă vie - Moineşti

"...micul meu orăşel natal, situat în nordul Moldovei, aproape de valea gârlei Tazlău, între munţii Osoiu şi Măgura... a intrat în legenda prin acea iniţiativă de a fi organizat primele grupe de Alia spre Eretz Israel şi, astfel, a devenit un nume cunoscut în ţară şi în lume". (Solomon Sapira

Solomon Sapira a scris monografia "O legendă vie-Moineşti", apărută în 1989 la  Ierusalim. 

Inspirat de aceste emigrări, Octav Băncilă execută în 1904 pictura "Emigrantul"


iar pictorului evreu Nicolae Vermont (la care nu se ştie exact locul naşterii Bacău sau Moineşti, nota mea) îi datorăm pânza "Emigranţii" 
sursa textului

Ştefan Luchian a realizat în 1909
"Hahamul din Moineşti"
 sursa foto

"Evreul"

sursa foto
 

vineri, 30 martie 2012

Din cimitirul evreiesc - Moineşti

DSCN0191DSCN0192DSCN0193DSCN0194DSCN0195DSCN0196
DSCN0197DSCN0198DSCN0199DSCN0200DSCN0201DSCN0202
DSCN0203DSCN0204DSCN0205DSCN0206DSCN0207DSCN0208


De pe site-ul Primăriei Moineşti :
"Cimitirul Evreiesc atestă prezenţa evreilor în Moineşti începând cu anul 1740, atestare făcută pe baza inscripţiilor de pe unele pietre funerare din cimitir.
Astfel, pe o piatră tombală a rabinului Dov ben Iehuda este înscris anul 1740. Arhitectul E. Arnet, care a fost în anul 1960 la Moineşti, a descoperit în cimitir pietre funerare datând din anii 1748 si 1787. Existenţa cimitirului evreiesc este documentul cel mai autentic al existenţei şi continuităţii populaţiei evreieşti în această localitate."


Pentru cei interesaţi există site-ul Fundaţiei LEOLAM - The Jewish Heritage Foundation - FOR PRESERVATION OF THE JEWISH CULTURE AND TRADITIONS OF MOINESTI, ROMANIA.

şi blogul "LEOLAM - The Jewish Heritage Foundation" aici